Ai vreun leac.....?

Iar ti-a murit sufletul.O fractiune de secunda, un gest aproape invizibil ti l-a strivit pana nu a mai ramas decat un puf.Si acum ce faci? De ce stai si te uiti pe geam crezand ca a fost un vis? Crede-ma a fost adevarul ,realitatea , lumea reala.Acea lume fara leac, fara ,,potiunea fericirii`` ,lumea in care trebuie sa cazi tocmai atunci cand crezi ca ai ajuns in varf.altfel, de ce am mai numi-o asa sec: Pamant..... ?
Stateai cu Cata,cu singura care inca te mai face sa simti ca existi si priveai in gol. Masinile de pe bulevard spargeau linistea de pe marginea lacului cu baraj. Vantul, batand din spate iti aducea tot parul negru in ochi, astfel incat iti stergea lacrimile seci de pe obraji.Esti o epava a propriilor tale vise.Tot ceea ce rezulta din munca ta este esecul iremediabil al bolii tale.Visezi prea mult! Visezi cu ochii inchisi ,visezi cu ochii deschisi ,visezi cand mergi, cand stai , cand vorbesti cu altii, ai vrea ca viata ta sa semene cu un fiilm celebru dar NU SE POATE! Stii de ce??? Pentru ca tu esti pe Pamant! Si nu poti pleca de-aici decat visand. Cu o privire in gol ii spui:
-As vrea sa nu mai simt asta....
-Nu poti! Nu vei putea niciodata ,pentru ca acest sentiment nu este creat de tine.El s-a nascut ,la fel ca toate celelalte....
-Dar vreau! Vreau sa uit tot. Sa uit cadavrul care e ingropat in pieptul meu.Sa uit ucigasul acestuia!
-Vei uita odata cu timpul....cum zice si Iulia:,,Timpul uita dragostea pierduta in apus, si deschide noi orizonturi. Dar totusi, timp este putin...``

Iar sufletul a obosit sa moara.....